Locaşul de cult a fost ridicat în doar şapte luni,între 1 mai şi 1 decembrie 1848 și a fost sfinţit în 20 decembrie 1848. Zidirea bisericii a fost posibilă datorită dragostei de Dumnezeu a opt negustori din Galaţi, între care şi Ilinca Lucacis, cea care a donat terenul.Pe terenul actualei biserici a fost construită la început, o bolniţă, unde erau aduşi şi trataţi bolnavii de holeră.La temelia acestui sfânt locaş se află trupurile acelor suferinzi, dar şi ale celor care erau înmormântaţi aici, fiindcă potrivit documentelor din arhivă, aici a fost un cimitir.La mijlocul veacului al XIX-lea, această zonăera situată la marginea târgului Galaţi. În prezent ajungând să fie în imediata apropiere a Pieţei Centrale a municipiului Galați.Datorită stării avansate de degradare, cu binecuvântarea Înaltpreasfnţitului Părinte Arhiepiscop Casian, începând cu anul 1998, biserica a intrat într-un amplu proces de reconsolidare şi restaurare.În prezent, locaşul de cult este pregătit la interior pentru pictură, iar catapeteasma a fost restaurată şi adusă la frumuseţea de odinioară.